Ce am inteles eu din Criza
Pietele globale sint inter-dependente: desi la prima vedere n-ar trebui sa ne afecteze faptul ca bancile americane si-au asumat riscuri exagerate (avand acces la bani ieftini si revanzand creditele neperformante sub forma unor instrumente complexe), realitatea este ca fluxurile internationale de capital pot destabiliza economiile si valutele unor tari in curs de dezvoltare (China, Ukraina) sau chiar dezvoltate (Islanda, Marea Britanie), deci si ale Romaniei.
Crizele scot in evidenta companiile, sectoarele sau tarile cu politici ne-sustenabile (’cand valul coboara se vede cine inoata dezbracat’, zicea W.Buffet), accelerand schimbarile in structura economiei. Unele profesii vor deveni mai putin populare, unii angajati vor considera alternativa propriei afaceri, iar altii vor reflecta la siguranta bugetarilor (acolo cel putin e mereu criza).
Voi, ce ati inteles? ![]()
Ianuarie 8th, 2009 at 8:12
Am inteles ca de exemplu chinezii, la un dolar castigat economisesc intre 10 si 40 de centi, si restul popoarelor “dezvoltate” (sa includ si romanii aici) la un dolar castigat cheltuie 3 :))
Ianuarie 21st, 2009 at 3:19
sunt lucruri pertinente
hai sa iti spun si cam ce am inteles eu (comentariu mai lung decat blogul spr sa nu te superi) - l-am postat si pe forumul bestjobs
m-am tot gandit si eu la criza si la cauzele esentiale ale crizei actuale si de unde de fapt vine. as gasi 4 factori care au dus, in fapt la ceea ce avem acum:
1)scanteia1: interesul individual al omului (lacomia individuala) de a avea profituri, beneficii, salarii mai mari, conditii de trai mai bune; cati din noi nu am mers la interviuri, in trecut, cu gandul la o salarizare mai buna; cati nu ne dorim o locuinta mai mare, mai frumoasa; fara cresterile de pret pe piata romaneasca (imobiliare, alimente, bunuri de folosinta, dobanzi si comisioane) si beneficiile aduse de acestea nu ar fi venit nici atatea companii straine sa investeasca de exemplu in Romania sau in alta tara. deci nici atatea locuri de munca si nici cresteri de salarii. pentru ca banii fug si isi cauta cele mai bune randamente
deci e rau ca, de exemplu, preturile caselor au crescut cu mult peste randamentele din occident, la fel si cu profiturile bancilor cu ritmuri de crestere extraordinare pe seama noastra, insa tocmai aceste cresteri au atras firmele straine sa investeasca in Romania, sa ne dea salariile dorite de noi si sa ne ofere la toti sansa de a ne lua masini, case, televizoare, de a manca mai bine, chiar daca pe credit.
2) scanteia 2: incetinirea progresului tehnologic. consumul si nevoile au crescut marginal in ultima perioada in lumea dezvoltata. in sensul ca s-au cam temperat nevoile de consum in vest iar capacitatile de productie au ramas aceleasi. nu au mai fost inovatii spectaculoase care sa faca oamenii sa isi doreasca noi produse. spre exemplu o masina din 2008 nu face mult mai multe lucruri decat masina din 2007 de exemplu, asa ca de ce sa o mai schimb? ritmul in care nemtii isi schimbau masinile era la 2-3 ani (desigur acum s-a marit), acesta era greu a fi redus mai mult, mai ales ca nu s-au inregistrat progrese deosebite. la fel si in orice domeniu, electronice, electrocasnice, alimente etc.
ganditi-va daca ar fi aparut acum 2 ani o masina viabila care sa mearga electric (viabil si la scara, nu doar cele cateva aparitii hibride) cum ar fi antrenat o schimbare a parcului auto la nivel mondial, care ar fi dus la comenzi, locuri de munca
3) factor de panica: premisa de baza a economiei ca resursele sunt limitate si ca pe termen lung, prin raritatea lor, preturile nu au decat sa creasca. imobilele, presupunand ca locurile de constructie case sunt limitate, ar fi trebuit sa creasca la nesfarsit. la fel si resursele de petrol care se epuizeaza cu fiecare zi. cati dintre noi, daca aveam 100.000 USD acum 5 ani nu i-am fi investit in locuinte, ca e o investitie sigura si oricum castigi fara sa faci nimic. ei bine, pe langa faptul ca, se pare ca au inglodat in pretul lor si multe lucruri departe de realitatea costului lor, doar pe baza cererii excesive, se pare ca se indreapta spre un pret de echilibru apropiat de costurile si de preturile lor reale. s-a dovedit ca si domenii care in trecut pareau sigure sigure pot scadea
4) fondul crizei, material inflamabil: unde sunt banii? am inteles ca e criza, ca nu sunt lichiditati, nu am inteles de ce se plange toata lumea de aceasta? popoulatia nu are bani, companiile nu (de la producatori, distribuitori si chiar pana la retaileri care trebuie sa inchida), statele iar se plang ca nu sunt bani, daca ar fi avut suficienti i-ar fi pompat in economie. nu sunt bani pentru ca acesti bani pur si simplu nu e exista. nu exista in prezent. dar teoretic exista in viitor. asta inseamna in esenta si un credit imobiliar. a-ti aduce in prezent o casa de peste 15 ani, pe care ti-ai permite-o prin economisire, promitand ca in urmatorii 30 de ani iti vei desprinde o parte din veniturile tale viitoare si le vei plati inapoi. practic obtii in prezent ceva ce il vei plati cu bani din viitor. bani din viitor, care la urma urmei sunt o promisiune. cosmetizata frumos si invelita in instrumente financiare complexe, vandute si razvandute pana au ajuns la valori inzecite. aceste valori inzecite in viitor au fost promise apoi detinatorilor de bani din prezent (fonduri de investitii, fonduri de pensii, fonduri mutuale etc), care si-au dat bani din prezent pentru promisiuni de castig din viitor. (de exemplu o asigurare de viata cu capitalizare, in care ni se vindea ca vom obtine niste sume fabuloase la finalizarea contractului)
astfel banii au circulat din prezent in viitor si din viitor in prezent imbogatindu-se de fiecare data cu coeficienti mai mult sau mai putini realisti de multiplicare. banii s-au indeparatat astfel foarte mult si de o existenta fizica cat de cat controlabila. de asta pierderile anuntate de banci pe baza creditelor imobiliare neperformante in SUA depasesc
cu mult creditele efectiv neperformante.
aceste circulari ale banilor din prezent in viitor si invers si la nivelul intregului glob au creat un mecanism foarte greu de urmarit si controlat. pe de alta parte producea bunastare generala si a fost lasat sa functioneze in voie
asadar avem: material inflamabil: niste bani din viitor fictivi - care au la baza promisiuni , care circula si se multiplica haotic, avem scanteie1: “lacomia” generala, indeosebi a bancilor de a castiga mai mult si de a vinde, avem scanteie latenta 2 - nevoile umane de consum in scadere si oferta neadaptata si avem factor de panica: lucruri in care am crezut ca sunt infailibile (cresterea generala a preturilor) s-au demitizat si ne-au lasta fara directie.
de ce din sua si de ce de la imobiliare: pentru ca lacomia suprema, toti vor de toate ca toata lumea. bancile au finantat pe toata lumea chiar daca nu isi permiteau si au finantat fara avans, pornind de la premisa ca preturile oricum vor creste si chiar va fi un castig pentru banca daca oamenii nu isi vor plati ratele pentru ca va fi vanduta locuinta la un pret mai mare. in dorinta de a atrage cote de piata s-au dat credite la toata lumea, chiar si la cei ce nu isi permiteau, linistiti de garantia avuta. buboiul s-a spart cand acele persoane nu si-au mai putut permite ratele (de ex dobanzi promotionale in primul an, sau perioade de gratie, ia care cand au ajuns la nivelu normal de dobanda…stim cum e ca avem toti credite la care ne-au crescut dobanzile dupa promotie. stiam dar am acceptat din dorinta de avea casuta noastra). s-a crezut ca nu e problema si ca se vor valorifica garantiile. insa spiritul pragmatic al americanului si-a spus cuvantul. chiar si oamenii cu situatie medie, neavand bani proprii implicati sub forma de avans in locuinta, au preferat sa isi lase casele lor proprii cumparate pe credit si sa cumpere de ex locuinta vecinului la preturi mai mici, de licitatie. de aici nu a mai fost mult, fiecare executare si depreciere crescand alte deprecieri si mai accentuate. astfel garantiile care stateau la baza creditelor s-au depreciat mult si nu mai reflectau valoarea creditului.
ori cum restantele s-au inmultit, acele “promisiuni” de a plati s-au spulberat si ele, spulberand la randul lor imbracamintea stralucitoare de active financiare.
naruindu-se toate promisiunile s-a taiat practic si toata legatura intre prezent si viitor astfel ca banii nu mai circula. in mod cert ei nu sunt blocati in prezent, pentru ca nu exista, ci sunt blocati intr-o lume fictiva a viitorului. pe care nu mai stim cum sa-i aducem inapoi si sa ii facem sa circule iarasi pe aceleasi trasee. cheia era optimismul si increderea in viitor, ori tocmai acestea nu mai sunt acum.
practic pana nu se va relua circulatia acestor bani, deplasarea lor cu aceeasi viteza in circuitele economice, nu vom putea sa ne revenim
si asta e cheia: cum sa restabilesti increderea in viitor, optimismul, astfl incat oamenii sa nu aiba grija viitorului, sa consume linistiti, ca si cum nu s-ar intampla nimic. sa intorci spirala in care ne aflam, indreptata in jos sa o ia din nou pe un trend ascendent
Ianuarie 25th, 2009 at 2:27
nu am inteles mare lucru, asta poate din cauza ca nu am tangenta cu domeniul financiar sau poate ca avand, pentru moment, un loc de munca
care-mi permite un trai decent, nu mi-am dat intereseul sa inteleg.
mi se pare totusi interesant articolul prezentat de Mish pe blogul personal,
http://globaleconomicanalysis.blogspot.com/2009/01/unprecedented-crisis-in-us-uk-australia.html
dar si ideea lui Jim Rogers:
“The idea that you can fix a period of excess borrowing and excess consumption by more borrowing and more consumption to me is just ludicrous”