Am citit zilele astea cateva articole despre angel investing, si mi-au venit in minte doua idei, pe care vreau sa le impartasesc:

1. Sa fii investitor este un job full-time, daca incerci sa-l faci in timpul liber de la alt job nu-l vei face bine, sau iti vei reduce eficienta in jobul de baza.

In mod normal te gandesti la munca tot timpul: cand mananci, faci miscare, si chiar si in somn. Cum zicea odata Siminel Andrei, antreprenorii nu traiesc pentru ei, ci pentru o idee.. fac sex ca sa aiba mintea limpede sa poata creste traficul.

Uneori o escapada face bine relatiei de baza (inveti abordari noi), dar ca sa ai mai multe relatii (investitii) de succes in paralel e musai sa nu fii ‘casatorit’ cu un job full-time.

2. Spre deosebire de un antreprenor/manager (care trebuie sa parieze totul pe o singura carte), investorul trebuie sa fie rezistent la esecuri, pentru ca va avea multe: nu poate influenta lucrurile, si deseori ele nu vor iesi conform planului. Cateva cauze ale insuccesului pot fi:

• lipsa de focus: unii antreprenori vor sa-si diversifice riscurile si ruleaza cateva proiecte in paralel, poate unul o lua foc (sau, la fel de grav, pentru ca fiecare pare, si deseori este, promitator);
• unii antreprenori nu rezista psihic presiunii primelor luni (ani!) ale afacerii: cand vezi ca vanzarile continua sa nu-ti acopere cheltuielile, iti vine sa-ti iei campii (sa te angajezi);
• cateodata ajung antreprenori oameni interesati mai curand sa execute decat sa vizualizeze stari/afaceri care nu exista inca, e foarte important ca un bun executor sa aiba ca partener un ‘visator’.

Cam atat, mai scriu daca-mi vin si alte idei..  Ar trebui sa pregatesc prezentarea pentru duminica dimineata la #blogaria5.

Ultimul din seria posturilor despre strategie/ cultura/ motivare, un ‘manual’ de la Netflix pe care mi-ar placea sa-l aplicam si la neogen.

Culture

View more presentations from Reed Hastings.

Vine sfarsitul lunii si iar vom avea rankul retelelor sociale romanesti pe Refresh si Manafu, iar Catalin/Dragos vor mentiona pe Twitter ca TPU iar a depasit Neogen. Mentionand ca il consider pe Catalin Tenita unul dintre cei mai buni antreprenori din online-ul romanesc si admir felul in care a reusit sa lanseze cateva proiecte relevante pentru piata locala, propun totusi sa ne uitam la 2 grafice de la alexa, unul cu bounce-rate-ul si celalalt cu afisarile:

Bounce-rate este procentul din useri care vad o singura pagina pe site, dupa care pleca. Aceasta se intampla de obicei atunci cand oamenii ajung pe site din greseala, site-ul fiind pozitionat sus (dar nerelevant) in rezultatele de cautare pe Google. ‘Ratacitii’ reprezinta 65-70% din traficul tpu, si doar 15-20% din traficul neogen. Pe de alta parte, daca ne uitam la pageviews (sau la timpul petrecut pe site), vedem oarece diferenta intre folosirea reala a celor doua site-uri:

Concluzia nr.1: site-urile din Romania sint excesiv de Google-spam-oriented, iar sistemul de masurare SATI nu ne ajuta sa depasim acest lucru; pentru SATI nu e nici o diferenta intre un user care intra din greseala pe site si pleaca imediat si altul care este ‘engaged’ pe site.

Chiar daca neogen este site-ul romanesc /’retea sociala’ cu cele mai multe vizite, afisari si - ceea ce este mai important - incasari (+vom optimiza si pentru Google, daca asta cere piata..), expresia din titlu este oricum gresita!

• numarul site-urilor ’sociale’ este mai mare decat credem: ebay/okazii se bazeaza pe comunitati, softpedia e poate cea mai mare/veche ‘retea sociala’, plus desigur originalul dupa care s-a inspirat Chatroulette - vechiul IRC. In viitor majoritatea site-urilor vor adopta elemente sociale, fie prin forte proprii, fie cu ajutorul instrumentelor furnizate de terti. Prin urmare, sa ordonezi ’site-urile sociale’ e la fel de logic ca si cum ai ordona site-urile web in general, comparand amazon, twitter si cu skype dupa numarul de vizitatori.
• precum Google e motorul de cautare generalist nr.1, la fel Facebook va deveni reteaua sociala generalista principala peste tot in lume (poate cu exceptia Japoniei, Koreei, Chinei si Rusiei). Celelalte retele sociale vor trebui sa-si defineasca o nisa: Hi5 se misca spre jocuri, Neogen spre interactiuni/anunturi locale, etc. Deci, ‘retea sociala’ generalista va fi una (ok doua, ca si la cautare avem Bing) - orice ordonare are sens doar in cadrul verticalelor.

Concluzia nr.2. Toate site-urile devin sociale dar numai unul va fi retea-sociala-generalista, e timpul sa evaluam market-share-ul pe alte criterii.

Ma bucur ca am infruntat 12 ore de zbor ca sa vin la NY. Am scris cate ceva pe @calinfusu si se pot urmari prezentarile live. Surprinzator de inalt (eu fiind obisnuit cu prezentarile de la noi) nivelul startup-urilor lansate/prezentate la conferinta. Am trecut si pe la birourile Tiger sa aflu noutatile (Lee s-a insurat si el) si am facut o poza de pe geam..

UPDATE:

As identifica trei teme mari abordate de trei grupuri de participanti la conferinta.

Primul grup, format in principal de finantisti, au o privire de ansamblu a economiei, tehnologiilor emergente, tendintelor din piata. Aici i-am vazut pe John Doerr, Yuri Millner, Fred Wilson, Ben Horowitz si Ron Conway. Acestia au fost cu totii foarte optimisti, prezicand (si predicand) un al treilea val al cresterii economiei online, bazat pe socializare, mobile si noi forme de comert.

Grupul doi este format din manageri de varf ai celor mai importante companii din online-ul global. Am ascultat aici oameni de la Google, Yahoo, AOL, MySpace sau Facebook. Prezentarile acestora se focuseaza pe pozitionare in raport cu concurenta, executie, reorganizare, crestere.. Intrebarile la care trebuie sa raspunda se refera la cele mai controversate aspecte ale activitatii firmelor pe care le conduc. Daca cineva crede ca e usor sa fii CEO la Yahoo sau MySpace, ar trebui sa caute pe internet interviurile cu managerii acestor firme..

Grupul trei, si cel mai interesant, este format din startup-uri. Am fost placut impresionat de calitatea acestora, companii precum Soluto, Movieclips, Ujam vor fi cu siguranta printre serviciile populare ale urmatorilor ani. Apoi am realizat ca, in comparatie cu startup-urile prezentate in Romania, aceste echipe au finantari de tip angel de sute de mii de dolari si lucreaza la produsele lor de 1-2 ani pana a le lansa la o conferinta/concurs, deci.. au cu ce.

Obiectivul participarii mele la TechCrunch Disrupt a fost sa inteleg ‘what it takes’ pentru a avea succes pe piata americana/internationala. Jucatorii internationali sint tot mai prezenti pe pietele locale si este tot mai simplu sa acoperi piete multiple din Romania. Am mers la New York sa inteleg cum putem creste CeeVee.com si care-s sansele de a lansa si alte aplicatii pe piata globala.

Concluzia este ca, desi antreprenorii din SUA sint foarte determinati sa castige aproape fiecare nisa, unele segmente sint considerate prea dificile sau necesita un know-how care nu-i usor de gasit.

In continuarea raspunsurilor despre neogen, cate ceva despre valori/cultura..In decembrie 2005 trimiteam urmatorul mail colegilor mei (era printre primele scrise in engleza, tocmai ne extinsesem in regiune):

We offer to internet users in the region an information and communication platform that is: - fast, simple to use (our parents can use it), - high-volume (biggest number of people/offers), - low-cost (usually free).

In order to be able to do this, we as a company must: - have fast processes, simple structure and low costs, - rely on technology to automatically perform standard tasks, leaving to us only the interesting work, - learn from the experience of others.

People that build this company are: - proactive, taking initiative and getting things done, - communicative, in an open, direct and positive way, - flexible/addaptive to market and internal changes.

Cultura neogen a fost influentata de:

- fondatori (acestia sint mereu la baza culturii oricarei organizatii: pe langa faptul ca-s de obicei sefi si stabilesc regulile/atmosfera, au tendinta sa angajeze persoane cu valori similare);

- locatie (faptul ca am pornit din Tg.Mures ne-a redus stresul plecarii oamenilor catre concurenta si in acelasi timp ne-a limitat interactiunea / schimbul de know-how cu alti jucatori din piata);

- extinderea internationala (trecerea la engleza si schimbarea perspectivei de la una locala la una regionala au fost factori importanti in evolutia perceptiei de sine a echipei).

Am elaborat la un moment dat, acum vreo 5 ani, valorile firmei. Dupa zeci de mailuri, votari si sintetizari, am ales: Smart, Simple, Smile.

In ultima saptamana am primit mesaje de la trei studenti care-si fac referate/lucrari avand ca tema evolutia Neogen. Cum intrebarile acopera aproximativ aceleasi subiecte, m-am gandit sa le grupez in 6 puncte, si sa le public si aici, poate-s de folos..

1. strategie
2. branduri
3. pozitionare
4. valori/cultura
5. motivare/evaluare
6. decizii/leadership.

Strategia. La creare firmei stiam doar ca vrem sa beneficiem de cresterea viitoare (ride the wave..) a acestui mediu relativ nou in Romania anului 2000, numit internet. Am lansat serviciu dupa serviciu (am ajuns la vreo 8 site-uri diferite la un moment dat), apoi periodic faceam sedinta de renuntare la cele neperformante, concentrandu-ne pe tot mai putine. Pe langa multitudinea site-urilor gestionate, un nou nivel de complexitate a aparut odata cu extinderea regionala: acum aveam mai multe site-uri in Romania plus cateva in fiecare din celelalte tari. Organizarea interna era intr-un flux continuu de schimbari prin care incercam sa gasim cea mai buna varianta: pe produse, pe tari, functionala, matriceala.. Venirea in 2007 a noilor actionari ne-a ajutat sa avem resurse pentru o gestionare lina pe timpul crizei, si a adaugat o presiune constanta pentru clarificarea/focusarea strategiei. In acest moment avem 2 site-uri: bestjobs si neogen, fiecare fiind prezent in cele 4 tari unde operam (bestjobs de curand si pe international, odata cu achizitia ceevee.com), deci tot 8 site-uri/seturi de competitori dar ceva mai putine provocari tehnice/organizationale.

Brandurile au evoluat atat datorita factorilor interni enumerati mai sus, cat si datorita situatiei concurentiale de pe piata. Daca pana in in 2006 inca erau putini cei care alocau resurse semnificative acestui domeniu, din 2007 investitiile au crescut, iar concurenta – atat din partea jucatorilor interni cat si tot mai mult alt celor internationali – a devenit tot mai puternica. Combinatia dintre resursele/organizarea interna si presiunile concurentiale din piata ne-au determinat sa renuntam la unele branduri iar pe altele sa le transformam din site-uri independente in aplicatii care functioneaza pe platforma neogen (iar in curand si pe alte platforme):

• BestJobs.ro/bg/rs/md/CeeVee.com;
• Neogen.ro/rs/Impulse.bg/Faces.md
• (+aplicatiile Doizece si in curand Noi2);

Pozitionarea este foarte importanta relativ la jucatorii mari de pe acelasi segment, atat locali cat si internationali. BestJobs trebuie sa se pozitioneze/diferentieze fata de eJobs si LinkedIn. Neogen.. aici este ceva mai interesant/complicat: pentru a creste, neogen a adoptat solutia Impulse/Faces de a face un site fun de imprieteniri, photo-sharing si comentarii la profile. Pentru a supravietui in lupta cu Hi5/Facebook, pe de alta parte, Neogen trebuie sa-si aleaga o nisa pe care sa se concentreze, sa se diferentieze atat prin contextul interactiunilor ce au loc pe site, cat si prin continutul introdus de utilizatori. In consecinta, feed-ul/filtrul principal al site-ului este in functie de orasul unde te afli mai curand decat in functie de prieteni, iar continutul pe care-l poti introduce pe site cuprinde – pe langa clasicele statusuri/poze/muzica – anunturi si servicii locale. Neogen = pulsul orasului.

Ma opresc aici, astept comentariile/sugestiile voastre, si incerc sa scriu maine si despre celelalte 3 puncte: valori, motivare, leadership.

• am lansat API la neogen, detalii aici;
• sintem parteneri la MissUniverse;
• am cumparat CeeVee, detalii aici;
• pe 24-26 mai merg la Disrupt;
• pe 5-6 iunie organizam Blogaria V.

UPDATE: 5 weekenduri la Sinaia si o saptamana in Cipru - premii pentru cea mai votata poza aici.

Fara sa fi urmarit dezbaterile pe marginea recentelor masuri de echilibrare a bugetului propuse de Guvern (la presiunea celor care ne finanteaza de ceva vreme, FMI), notez cateva idei sumare, incercand sa inteleg (inclusiv cu ajutorul comentariilor) cum stau lucurile:

1. sint foarte de acord cu reducerea cheltuielilor bugetare. Mai putini bani la stat inseamna a.mai putini bani furati, b.mai putini bani prost gestionati, c.mai putini functionari care stau degeaba pe banii nostri, d.evitarea cresterii impozitelor.
2. as fi preferat ca aceasta reducere sa se faca prin reducerea cu 25% a numarului de bugetari, mai curand decat prin reducerea salariilor cu 25%. Presupun ca reducerea salariilor a fost considerata o masura mai  putin drastica, dar eu prefer functionari mai putini si mai bine platiti decat mai multi si saraci.
3. sint de acord cu largirea bazei de impozitare: plata prin drepturi de autor, etc era doar o metoda de evaziune fiscala folosita de categoriile “conectate” (muncitorii/profesorii isi plateau impozitele). La fel si cu impozitarea programatorilor: nu e corect ca minerii si textilistele sa plateasca pentru noi contributiile la buget, cu siguranta ne putem descurca si singuri (daca firma voastra de IT nu suporta aceasta schimbare de impozitare, trimiteti cv-ul la neogen).
4. mi-a placut cum s-a comunicat intreaga poveste: intai s-a dat “pe surse” ca ar putea creste impozitele, apoi - dupa ce toti au sarit - pe buna dreptate - ca asta va distruge economia, s-a anuntat taierea salariilor la bugetari”. Pe langa nemultumirile punctuale as vrea sa pastram ideea de baza in minte: daca nu sustinem reducerea cheltuielilor bugetare va trebui sa scoatem cu totii mai multi bani din buzunar - pe impozite.

Cam atat deocamdata, pe masura ce mai citesc despre masurile propuse revin cu update-uri.