Climate change vs malnutrition/deseases, unde trebuie alocate mai multe resurse?

2010 este anul tigrului, sa vedem ce ma asteapta (sint tigru, cu bani de la Tiger;)

Pentru inceput, ce am facut in 2009:

- am redus costuri, mai lent decat ar fi trebuit (mai lent decat reducerea incasarilor, in orice caz), asa se intampla cand incerci sa pastrezi cat mai mult din capitalul uman acumulat. Din pacate n-am reusit sa pastrez/transfer echipa de programare de la Chisinau, imaturitatea leaderilor locali a blocat nasterea unui start-up acolo.

- am finalizat alinierea firmei (atat ca organizare interna, cat si ca branduri/comunicare externa) pe cele doua business-uri: bestjobs si neogen. BestJobs urmeaza sa depaseasca eJobs si sa castige cota de piata in Bg /Rs /Md, Neogen urmeaza sa-si ascute dintii monetizarii si sa muste bucati mai mari din pietele regionale de publicitate si user-revenues.

- pe plan personal, mi-am decorat casa cu tablouri, am aparut in Dilema, am cunoscut multi oameni interesanti si m-am pozat cu Dayana Mendoza

- 2010 va fi anul in care companiile traditionale de media, atat de pornite anul trecut in transferul catre online a activitatii, vor realiza ca incasarile din online nu le acopera nici cheltuielile cu online-ul, nu mai zic de pierderile inregistrate pe offline; va fi anul in care-si vor reduce din ambitii/investitii;

-  site-urile care nu-s nici profitabile, nici foarte mari sau cu o crestere rapida vor trebui inchise sau, in cel mai bun caz, vandute/fuzionate. Desi ne aflam inca la inceputuri, infrastructura internetului se pune repede la punct, si foarte curand nu va fi prea mult loc de ‘noi incercari’ pe pietele de baza, inovatia se va misca catre nise/suprastructura (destul de vaga afirmatia, ar merita detaliata intr-un post separat).

- pe plan personal o sa incerc sa comunic mai bine, sa fiu mai manierat, sa-mi iau chitara (si sa reinvat sa cant), sa joc mai mult tenis (pe langa fotbal, inot si ski) si sa recuperez pierderile din anii trecuti la neogen

Piotr Mamonov s-a mutat la tara dupa perioada agitata de concerte si filmari din anii ‘80. In video ne spune cateva lucruri despre viata, pe care incerc sa le traduc mai jos..

Vii in padure - incepi sa traiesti.. Se termina toate gandurile, “sa scriu cantecul, sa nu-l scriu, sa merg sa lucrez la chiosc, nu la chiosc”.. Uite padurea, uite noaptea, uite lupul.. Ce sa faci, tu, tanar, plin de putere, cu shapka, de toate.. Vii in padure, “s-a termminat cu tine”. Mergi si traieste! tu esti unic, irepetabil, nu-i altul ca tine.. Exista doar o cale: a ta, personala.. cum s-o alegi, dracu’ stie.. “Eu am o cale, dar toti merg incolo, uite-i pe toti cum au plecat, iar eu inca nu..” - asa incepe asa-zisa viata matura, asa incepe..

In fiecare secunda trebuie sa alegi: da-nu, da-nu, da-nu.. e de groaza, dezastru, e foarte greu sa traiesti. “Vino la noi, vino sa lucrezi taximetrist. O sa ai 240 curat, 240 fara taxe! Ce tot zdrangani la mandolaica, termina cu prostiile astea. Vino la noi, aici o sa primesti o profesie, aici o sa fii om, aici o sa fii pe toata viata, nu te mai ocupa cu prostii, vino mai repede la noi.” Iar altul “vino la noi, o sa mergi pe masina din asta, iti cumperi si chepca, in general e tare, vino mai repede incoace” - iar tu stai.. Nu merge niciunde! trimite-i pe toti.. Mergi catre sine.. Toata viata - e catre sine.

-Pentru sine? Dar cum ramane cu ceilalti? -Pai pentru cine, pentru tine??! Pentru tine? Tu imi trebuiesti tare? Imi trebuiesti tu tare.. sau oricine altcineva.. Sa traiesti trebuie pentru sine. Dar nu in acel sens.. pentru propriul suflet, propriul suflet trebui sa-l salvezi. Eu obisnuiam sa beau, una-alta.. Dostoievskii.. “pentru oameni, asta-i important, iar pentru tine mai tarziu” . Si am ajuns, ca aproape am murit.. si nu mi-am baut mintile cu astia, mi le-am baut adica, dar aproape am murit. Pentru ca nu ma ocupam de mine, ci din carti ma bucuram ca eu pentru altii sint.. Nu.. Tu esti cel mai important, de altii sa nu-ti pese..

Cum obtii fericirea, sa fie bine, te-ai miscat si ai plecat.. Droguri, 1-2-3-4, sevraj, stii.. asta nu.. Alcoolul, nu-i ce trebuie deloc, si mai rau, trece buldozerul peste tine, apoi te gandesti “ce-am facut aseara?” Alegere, da? mai departe ce-avem.. Aha, calculatoare, internet.. lumea virtuala.. Ce-i cu voi, anul ‘65?! E veche treaba asta.. “Pe internet o sa intru acolo, dincolo” - asta-s toate butoane, nimicuri..

Asta-mi doresc, aici e fericirea: Independenta. Dar nu independenta bazata pe bani, “azi ii ai, te-ai asezat, bagi viteza, ai muschi..” Dispar intr-o zi, ah, imediat redevii dependent, imediat redevii sarac, nefericit. Sau mergi sa iei de la altii, ca sa fii din nou independent.. Asta-i bulshit… Serios.. “Andrew Lloyd Webber a cumparat casa cu 11 milioane de pounds, apoi a vandut casa cu 14 milioane de pounds” - de ce n-ai dat celor apropiati jumatate? Ce-i cu dansurile astea, in fata cui? O gramajoara de hartii sta.. Am nevoie de asta ca sa ma ridic? Prostii..

Aici noi bani nu aveam anul trecut.. Ivan, fiul meu, a prins peste in rau, s-a dus la oras, l-a schimbat pe sare, zahar si chibrituri. Asa si traim, iar restul avem din gradina. Haine, tzoale, material, iahturi, toate astea-s finite.. Extaziaza-te acolo unde-i infinitul. Iar infinit este spiritul.. Asta-i tot.

Daca vei gandi cum gandeam eu 6-7 ani in urma.. talent, totul mergea.. vei crede ca le stii pe toate, ca esti cel mai important.. Dar ce drept ai? Sa presezi oamenii.. Eu atata mi-am presat prietenii, toate trupele astea, toate.. Ma simt foarte vinovat, foarte.. in fata tuturor, pe cuvant. Uite ati venit sa filmati.. 5 ani in urma v-as fi dat afara din start “Ce-ati venit la Rege?” Acum n-am mai putut face asta.. pentru ca mi-ar fi fost rusine dupa, eu imi stiu treburile..

Inchipuie-ti sa traiesti asa, ca n-ai cu ce sa-l iubesti pe altul, n-ai cu ce, inauntru.. Asta si este iadul.. Vrei sa iubesti, dar n-ai cu ce.. te-ai uscat de tot.. In aceasta stare am venit eu aici, uscat.. Pentru ca m-am consumat de tot, n-am putut, cumva.. E greu, si eu am 48 de ani, si abia parca-parca am nimerit calea.. Exista logica.. trebuie inceput cu faptul ca e mai profitabil in sus decat in jos.. Asta-i tot. Sintem gunoi cu totii, daca inauntru nu arde o lumanare, in suflet.. Uite de ea trebuie sa avem grija, iar restul e gunoi..

In anticiparea topurilor 300/500 milionari/miliardari de la Capital/Forbes (cu cifre ‘din burta’, dar ce conteaza?!), un ‘citat’ din filmul Wall Street..

“In his final hours, he had tidied up the manuscript so that his wife could find it. Below it, around it, inside his two computers, on old floppy disks in his drawers were hundreds of other pages—drafts, character sketches, notes to himself, fragments that had evaded his attempt to integrate them into the novel. This was his effort to show the world what it was to be “a fucking human being.” He had not completed it to his satisfaction. This was not an ending anyone would have wanted for him, but it was the ending he chose.”

Mai multe intr-un articol lung din New Yorker, plus un interviu la Charlie Rose..

O sa extrag ideile de baza mai jos (poate ma ajutati voi in comentarii), deocamdata un video care merita vazut.

• Tipping point? Are we approaching a juncture where technology will accelerate exponentially and we’ll merge with machines? / We are the robots. people will conquer death by uploading their consciousnesses into machines before their bodies give out.
• The Apollo Space Race to the Moon. Long neglected in favor of the exploration of Mars, a return to the Moon now seems likely in the next decade.
• Is Free the future? o recenzie buna a cartii lui Chris Anderson (Wired) de Malcolm Gladwell (New Yorker).
• No Smiting. In his brilliant new book, “The Evolution of God,” Robert Wright tells the story of how God grew up.
• The Capitalist Manifesto: Greed Is Good. Interconnected economies are producing global problems, but no matching political process that can effect global solutions.
• HOW DOES OUR LANGUAGE SHAPE THE WAY WE THINK? German painters are more likely to paint death as a man whereas Russian painters are more likely to paint death as a woman.
• ‘Breathtaking’ Document Reveals Pepsi’s Logo is Pinnacle of Entire Universe.
• KNEEL BEFORE ZOD! If a supervillain’s goal is to rule the world, will the prize be more interesting, or will the effort? 

• Fast bikes, slow food, and the workplace wars - un articol bun (dar lung) care va va testa (confuza) valorile.
• The Invisible Hand of Population Control - In modern societies, children are no longer capital goods, but luxury items.
• Capitalism and Democracy “Don’t Mix Very Well” - un posibil raspuns la sustinerea votului obligatoriu de catre A.Plesu in Dilema (se lasa dus de vers in detrimentul logicii si a conservatorismului sau cultural);
• Why old dogs are the best dogs - I have come to believe that as they age, dogs comprehend the passage of time, and the inevitability of death;
• The pirates of Prague - an exiled fund prodigy and his brash Wall Street mentor promised to teach Czech industry western management methods. Instead, investors learned a painful lesson about the perils of emerging markets.
• Why Are Humans Different From All Other Apes? It’s the Cooking, Stupid.
• Superhero Decadence: Vanity - cine-i mai tare, Superman sau Batman?

Un profesor de la Universitatea din Balti scrie ce se mai intampla in orasul din nordul Moldovei (de unde vin si eu). Este interesanta introducerea:

Aflat în 1934 într-o „călătorie de plăcere” prin „pămîntul negru şi grosolan” al Basarabiei, Geo Bogza califica Bălţiul drept: „un oraş din infern, tot ce poate fi mai îngrozitor pe faţa pămîntului”. Imaginile urbei „filmate cu încetinitorul” sînt oribile: „Închipuiţi-vă un cîmp pe care s-ar afla o sută de mii de cadavre de cai intrate în descompunere. Cuiva i-a dat prin minte să clădească deasupra acestui cîmp un oraş. E Bălţi. Cîrduri de ciori, zeci de mii de ciori, se rotesc fără încetare deasupra oraşului. De cum porneşti de la gară, pe strada care duce spre centru, un văl de putoare pestilenţială, de cadavru intrat în descompunere, te ia în primire şi nu te mai lasă pînă ce nu părăseşti oraşul. (…) Municipiu e Bălţi, dar un municipiu al foamei, al mizeriei şi al deznădejdii. Oraş mai bîntuit de atîtea flagele, mai canceros şi mai penibil, nici că se poate (…). Ce sensibilitate omenească va putea rezista caselor pipernicite, strîmbe, scălîmbăiate, îngrozitor de murdare, îngrozitor de urîte, prin ale căror ferestre sparte se zăresc întotdeauna interioare mizere şi macabre, paturi în care chiftesc sute de mii de ploşniţe, alături de obraze omeneşti diformate, supte pînă la os de foame şi de deznădejdi cumplite?”.

Parca era ceva mai bine acum vreo 5 ani, cand am fost ultima oara, - dar nu cu mult!

(Bonus: primul comentariu la aceasta stire. Se traieste vesel pe la noi..)

Un articol lung, salvati-l pentru la vara, cand multi dintre voi vor sta pe plaja gandindu-va la ce vreti sa faceti cu adevarat, dupa revenirea in oras